un lucru Personal

Calatorul roman sufera de neliste inaintea, in timpul si dupa calatorie. In primul rand pleaca cu o ora inainte la gara sa fie sigur ca isi ia bilet. Apoi, cu zeci de valize se repede in trenul inca mergand (cand il trage la peron in Bucuresti Nord) sa fie sigur ca gaseste loc. Nelinistea se mai domoleste, parca, cand se vede la geamul trenului personal, sigur de locul gasit, pe partea pe care nu bate soarele, cu apa si sandwich-uri facute de acasa pentru drumul de cateva ore. Incepe apoi roaderea unghiilor pana pleaca trenul. Cum a venit cu 1 ora mai devreme, si procurarea biletelor nu a durat decat 5 minute, mai are muuult de asteptat pana iese seful de gara plictisit, fluierand a paguba, cu paleta verde sa o ridice cu sictir spre mecanicul conductor. Cand trenul se smuceste spre destinatie tot vagonul bate cruci adanci pentru a binecuvanta calatoria. Cum zice un prieten: "de ce te inchini in tren? ce se poate intampla?". Pai treaba sta cam asa, in functie de statiile prin care personalul se taraste si de "parcipantii" la calatorie se pot intampla destule - pornind de la simpla bataie pe baza fetzei de prost pe care o posedam, pana la intarzieri datorate feluritor evenimente banale.
Din momentul plecarii calatoria intra oarecum intr-o faza banala bazata in special pe recunoscutul si numaratul statiilor, admirarea peisajului si daca ai cu cine, trancanitul pe diverse subiecte fara importantza. Banalul este deodata spulberat de momentul solemn (si asta asteptat cu neiniste) al controlului biletelor. Prezenta nashului este una puternica, neprietenoasa insotzita de o emotie subtila (daca nu gasesc biletul - desi ai verificat de 10 ori daca totul e okei; daca nu vrea bani - in cazul in care "mergi cu nashul"; daca e supra-control, daca am facut ceva rau - de ce se uita asa la mine? )
Trece si asta si incepe incet-incet nelinistea coborarii la destinatie. Te ridici cu doua statii mai devreme sa fii sigur ca ai timp sa cobori. Cobori si deodata te linistesti. GATA! Ai ajuns si totul a mers ca pe roate pt ca te-ai asigurat ca totul sa fie bine. Ce linistit esti!!! Opa, dar trebuie sa iei rata pana acasa - hehe! alta calatorie. :)