E incredibil cum se transforma fetzele noastre in decursul unei "iesiri"! Folosesc ca exemplu seara de vineri:
Incepem cu fetzele luate de la serviciu, inca ne trecem mainile des prin par, gest ramas reflex din cursul saptamanii, echivalent cu un masaj direct pe creier. Vorbim seriosi, fumam seriosi. Dupa ce se strange toata gasca si apuca chelnerul sa faca cateva drumuri bune la frigiderul cu bere apar zambetele. Se aud glume timide de ici de colo, mai hahaie cate unul, ce sa mai.. se incalzeste. Iar spre final...mai bine spus in toiul "iesirii"...PARDAF! Tzipa toti, nu se aude nimeni cu nimeni, nu ma aud nici eu pe mine, nici ea nu ma aude - dar zambeste , nu se aud nici bancurile - dar se rade tare, nu il vede nimeni pe chelner ca sa mai ceara o bere, si, desigur, nu vede nimeni ceasul.
'ai noro'!
No comments:
Post a Comment