Singur de-acasa trei

Am fost la tara la ei, adica "a la campagne". Ce sa zic...mai-mai ca nu curgea mierea si bunastarea pe strada. Arata ca in povesti. Fiecare "satuc" cu castelul lui, campuri verzi in luna inuarie, strazi curate "bec" si asfalt rosu. Trebuie sa adaug ca "a la campagne" din poze este in jurul Versailles-ului unde este zona high class. In mersul masinii vedeam garduri si porti frumoase si imi holbam telobiectivul sa vad si casa din capatul tarlalei; dar nimic - 300 mm nu ajunge pentru a scruta curtile interminabile ale stabilor "tarani". Parca miroasea a vin si ficat ingrasat de la saracele gaste peste tot. Era o atmosfera foarte frantuzeasca. Daca vedeam vreun om pe undeva, imi imaginam ca ori e de vitza nobila, ori e servitor la vreo dependinta cu gradini interminabile si pivnite doldora de branza si vin.
Mi-a placut plimbarea. A fost ca si cum as fi dat paginile unei carti cu povesti....o altfel de poveste, nu ca ACASA...la astia povestile sunt trase cu rigla, ordonate si curate. Frumoase, n-am ce sa zic..dar parca Babei Cotoroante din basmele noastre nu i-ar sta bine intr-o rochie haute couture, cu palarie cu puf, fata nezbarcita (creme de fata cu apa pura, deh), traind intr-o padure abia plantata pe langa care trece autostrada, curentul electric si conducta de gaze.